In perioada 30 iunie – 2 iulie 2016 a avut loc, la Târgu-Mureș, conferința cu tema “Actualizarea Ghidului de management al infecțiilor nosocomiale”, organizată de Fundația Amfiteatru în colaborare cu Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

A V-a ediţie a conferinţelor dedicate managementului infecțiilor asociate asistentei medicale a reunit specialiști epidemiologi, infecționiști, microbiologi din domeniul sănătății publice, precum și clinicieni, manageri și specialiști din sistemul de sănătate și a generat dezbateri privind provocările actuale legate de prevenția și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, în contextul pregătirii unui pachet legislativ care să faciliteze supravegherea acestei patologii cu adaptarea condițiilor de activitate medicală la standardele naționale și internaționale actuale.

                  Intervențiile și dezbaterile au avut un conținut profesional de excepție, prin implicarea organizatorilor cu responsabilități în domeniul abordat și prin desfășurarea conferințelor anterioare de consens național dedicate infecțiilor nosocomiale, derulate în perioada 2008-2012 și care s-au finalizat cu elaborarea „Ghidului de management al infecțiilor nosocomiale”

                  Agenda conferinței a fost asigurată de speakeri de înalt profesionalism, care provin din structurile academice de prestigiu din România și Anglia, cât și din sistemul medical, lucrările prezentate fiind nu numai repere ale domeniului, dar au condus și la stabilirea unor recomandări necesare a fi analizate și implementate în cadrul politicilor naționale.

Conferința a fost  structurată pe patru module cu o derulare logică și bogată în informații a acestei teme de interes major: epidemiologie, microbiologie, boli infecțioase, sănătate publică și management.

Modulul I.- Epidemiologie

 a fost moderat de către Prof.Dr. Doina Azoicai, medic primar epidemiolog, UMF Iași și Dr. Mihaela Prelipceanu, medic primar epidemiolog, Spitalul Clinic „Sf.Spiridon” Iași.

 Prezentările au fost structurate pe problematica actuală, în perspectiva reeditării monografiei „Ghid de management al infectiilor nosocomiale” aparută in anul 2012, sub coordonarea Prof.Dr. Doina Azoicăi și Dr. Vasile Cepoi, care s-a dorit a fi un instrument, pentru SPCIN/CPCIN, în implementarea referinței 10 „Managementul infecțiilor nosocmiale” din prima ediție a standardelor de acreditare a spitalelor.

Recomandările rezultate în urma dialogului purtat pe marginea prezentărilor au fost centrate pe :

                  – necesitatea adoptării denumirii de “infecții asociate asistenței medicale”, care cuprinde atât cazurile de infecții apărute în urma prestațiilor medicale cu risc efectuate în afara spitalului (cum ar fi cele prin îngrijiri la domiciliu sau în instituții de asistentă medico-socială etc), cât și cele dobândite pe perioada spitalizării. Particularitățile sunt legate de etiologia și gravitatea acestora, primele fiind determinate în general de bacterii Gram negativ multirezistenți și/sau producătoare de ESBL, iar cele din urmă, frecvent în forme variate, cu gravitate medie și ridicată determinate de bacterii variate cu rezistență extinsă.

                  – față de Ordinul 916 din 2006, propunerile unui nou ordin privind supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) aduc imbunătățiri cu privire la : reponsabilizarea tuturor persoanelor cu funcții de conducere (manager, director medical, director de îngrijiri, medic șef de secție ) pentru o mai bună supraveghere a acestor infecții și realizarea unui control eficient.

– comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale va fi coordonat de medic epidemiolog, iar în lipsa acestuia se va proceda la contractarea serviciilor specifice cu direcția de sănătate publică sau cu furnizori privați care oferă servicii de consultanță de epidemiologie.

 – serviciul/compartimentul trebuie să aibă în componență cel putin un medic epidemiolog, cu funcție de șef serviciu/compartiment și membru în Comitetul Director al unității sanitare, direct subordonat managerului unității

– în cadrul serviciului/compartimentului trebuie asigurată funcția de responsabil al politicii de utilizare a antibioticelor de către un medic boli infecțioase cu post sau prin contractarea de prestări de servicii specifice, iar în lipsa acestuia de către un medic clinican care a absolvit un curs de perfecţionare profesională în domeniu.

Ca recomandare s-a precizat faptul că este necesar ca atât activitatea de epidemiologie și cât și activitatea de coordonare a politicilor de antibioticoterapie sa fie efectuate de personal calificat de specialitate, iar în lipsa acestora de către clinicieni care să dobândească aceste competențe prin efectuarea unor cursuri de specializare , propuse de către universitățile de profil, după o curricula unică pe țară.

–        s-a considerat că precizările privind screeningul pacienților la internare în secții de terapie intensivă pentru depistarea colonizărilor/infecțiilor cu germeni multiplurezistenți  sunt extreme de utile.

 Ca recomandare s-a precizat faptul că acest screening trebuie sa fie extins și la secții de alt profil (chirurgie și specialități chirurgicale, oncologie etc), pentru o depistare precoce, încă de la internare, a persoanelor colonizate și care vor avea un regim de supraveghere adecvat, pentru limitarea circulației unor astfel de germeni.

În ediția a II-a a standardelor  de acreditare a spitalelor, cerințele privind managementul IAAM din STANDARD 02.10 “Intreaga activitate de diagnostic și cea terpeutică este fundamentată pe identificarea riscurilor clinice” și  STANDARD 02.13 “Managementul infecțiilor asociate asistenței și îngrijirilor medicale și cel al antibioticorezistenţei, constituie obiective majore ale asigurării siguranței pacientului și personalului spitalului” au fost actualizate conform recomandărilor Comisiei Europene și a cerințelor standardelor internaționale (ISQ-ua, HAS, JCI, Canada Acreditation).

 Acest fapt impune revizuirea „Ghidului de management al infecțiilor nosocomiale” și diseminarea acestuia, pentru a sprijini activitatea structurilor de prevenire și control a infecțiilor intraspitalicești și a structurilor de management al calității servciilor de sănătate.

Modulul II : Microbiologie

 a fost moderat de Dr. Vasile Cepoi și susținut de invitați de la Universitatea din Liverpool, Prof.Dr. Dorina Timofte și din țară , Conf.Dr.Carmen Panzaru, UMF Iași și Conf. Dr. Felicia Toma, UMF Tg.Mureș.

Au fost prezentate rezultatele unui proiect european derulat in Romania prin parteneriat intre Universitatea din Liverpool,  Universitățile de Medicină Veterinară și Universitățile de Medicină din Iași, Tg.Mureș și Timișoara. Pe baza acestor rezultate au fost fundamentate recomandări care vor fi cuprinse intr-un ghid pentru “Depistarea precoce, managementul si controlul infectilor cu bacterii Gram negative producatoare de carbapenemase” si care conține următoarele capitole : Secțiunea A – Destinată evaluării pacientului la internare ; Secțiunea B- Destinată specialiștilor din laborator pentru detecția și raportarea bacteriilor Gram-negative producătoare de carbapenemaze ;Sectiunea C- Rolul igienii mâinilor în prevenirea transmiterii bacteriilor cu rezistență la carbapeneme ; Sectiunea D- Destinată utilizării de către conducerea unităților medicale (comitete executive) în procesul de planificare și prevenire al infecțiilor associate cu bacterii Gram-negative producătoare de carbapenemaze ; Secțiunea E – Destinată informării pacienților și publicului.

In urma dezbaterilor au fost  propuse următoarele directii:

–        necesitatea implementarii în România a strategiei de screening pentru depistarea colonizării cu bacterii producătoare de carbapenemaze sau ESBL-uri, la internarea pacienților, atât în secțiile de terapie intensivă dar și în alte secții cu risc major rezultat în urma  circulației  microorganismelor care pot genera  IAAM cu grad înalt de rezistență prin particularitățile pe care le detin ;

–        utilitatea unei formari continue a personalului medical și de îngrijire privind riscul pe care îl generează prezenta persoanelor (personal sau pacienți) colonizate sau contaminate cu microorganisme în serviciile medicale, prin cursuri efectuate dupa o curriculă națională și susținute de experți în domeniul epidemiologiei, microbiologiei și bolilor infecțioase.

Modulul III : Boli infecțioase

a fost moderat de Dr. Vasile Cepoi și susținut de către Conf.Dr. Mihaela Cătălina Luca, UMF Iași și Șef Lucr. Dr. Zaharia Kézdi ErzsébetIringó, UMF Tg.Mureș, care au prezentat aspectele clinice și epidemiologice legate de infecția cu Clostridium difficile, cauza frecventă a IAAM, cât și riscul de infecție profesională la personalul medical.

Recomandarile rezultate în urma discuțiilor au constat în :

–        aplicarea la nivel național a recomandărilor existente privind riscul de infectție cu Clostridium difficile și măsurile care se impun în toate unitațile medicale unde pot fi înregistrate IAAM ;

–        aplicarea strictă a strategiei naționale de supraveghere și control a infecțiilor care pot fi dobândite la personalul medical și de îngrijire în cursul activității profesionale și adoptarea unor măsuri legislative ferme pentru protejarea și compensarea daunelor rezultate în urma instalării acestora.

Modulul IV: Sănătate Publica

a fost susținut de experți în domeniul managamentului serviciilor de sănătate, respectiv Prof.Dr. Dana Galieta Mincă, UMF București și Conf.Dr. Liliana Iliescu, UMF Iași ,care au pus accent pe perspectivele actuale privind riscul clinic și siguranța pacienților din prisma politicilor de sănătate din România.

Recomandările in ceea ce priveste managementul riscului au constat în :

–       să existe o strategie națională pentru  imbunătățirea siguranței pacientului prin prevenirea și controlul riscului de IAAM

–        strategia să includă măsuri de utilizare prudentă a antibioticelor

–        să se aloce resursele necesare prevenției și controlului riscurilor IAAM

–        să se organizeze programe și sisteme de supraveghere fiabile

–        să existe capacitate instituțională suficientă, dezvoltată prin programe de formare și de cercetare

–        să fie conștientizat publicul larg asupra responsabilității individuale și comunitare în prevenirea  IAAM

  În urma dialogului real stabilit în timpul dezbaterilor, principalele concluzii agreate de participanți au fost:

–        acordarea unei atenții deosebite actelor normative aflate în perioada de finalizare și punerea accentului pe formarea tuturor actorilor implicați ( epidemiologi, microbiologi, infecționiști, clinicieni de diverse specialități, farmaciști și manageri) în realizarea la un nivel profesional înalt a acțiunilor de supraveghere sși control a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) printr-o curriculă națională comprehensivă și adaptată situațiilor din practica curentă;

–     necesitatea utilizării ghidurilor și protocoalelor pentru supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM);

–     analiza  formei actuale a Ghidului de management al infecțiilor nosocomiale, publicat în 2012,  și argumentele  pentru continua actualizare, inclusiv prin adaptarea la cerințele ediției a II-a a standardelor de acreditare a unităților medicale unde se desfășoară supravegherea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM);

–        utilitatea studiilor de specialitate și  necesitatea aprofundării și extinderii acestora;

Prin propunerile participanților a fost precizat  modul de utilizare a unor  noțiuni precum: risc, managementul riscului, riscul clinic, managementul infecțiilor nosocomiale cât și directiile care trebuie urmate în scopul  elaborării capitolelor  conținute în ediția a II-a a Ghidului .

Materialele prezentate, precum și propunerile discutate reprezintă surse importante și punctul de plecare în demararea actualizării Ghidului de management al infecțiilor nosocomiale.

Totodata s-a considerat utilă organizarea unei conferințe de consens național în luna octombrie a acestui an, pentru ca, în acord cu opiniile experților și punctul de vedere al practicienilor pe acest subiect de importanță majoră, să se ajungă la forma finală a  Ghidului.

Data estimativă a apariției noului Ghid este  inceputul anului 2017, conform Prof. Dr. Doina Azoicăi.

-LUCRARILE PREZENTATE IN CADRUL CONFERINȚEI

I. MODUL EPIDEMIOLOGIE

1. Prof. univ. dr. Doina Azoicai – Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” Iasi, ”Ghiduri si protocoale pentru supravegherea si controlul infectiilor associate asistentei medicale (IAAM)

2. Prof. univ. dr. Doina Azoicai – Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa” Iasi, “Ghid de management al infectiilor associate asistentei medicale in contextual cerintelor nationale actuale”

3. Dr. Mihaela Prelipceanu – Sp. Sf Spiridon Iasi, “Managementul infectiilor associate asistentei medicale (IAAM) si antibioticorezistentei.”

II. MODUL MICROBIOLOGIE

4. Dr. Dorina Timofte – Institute of Infection and Global Health University of Liverpool, “Recomandari privind depistarea precoce, managementul si controlul infectiilor cu bacterii Gram-negative producatoare de carbapenemaze.”

5. Dr. Dorina Timofte – Institute of Infection and Global Health University of Liverpool, “Screeningul bacteriilor producatoare de carbapenemaze – Programul Pilot sau cee ace ne demonstreaza epidemiologia moleculara.”

6. Conf. Univ. Dr. Felicia Toma – UMF Targu Mures, “Consens al recomandarilor de depistare precoce, managementul si controlul infectiilor cu bacterii Gram-negative producatoare de carbapenemaze in spitalele din Romania.”

7. Conf. Univ. Dr. Carmen Panzaru – Univ de Medicina si Farmacie “Grigore T. Popa” Iasi, “Detectarea bacteriilor producatoare de carbapenemaze in IBVC”.

III. MODUL BOLI INFECTIOASE

8. Conf Univ. Dr. Catalina Luca – UMF Grigore T. Popa Iasi, “Strategii de antibioticoterapie si masuri de postexpunere in managementul infectiilor associate ingrijirilor medicale.”

9. Sef. Lucr. Dr. Zaharia Kezdi Iringo – UMF Tg. Mures, “Infectii associate ingrijirii medicale transmise prin sange si derivate.”

IV. MODUL SANATATE PUBLICA SI MANAGEMENT

10. Prof. dr. Dana Galieta Minca – UMF Carol Davila Bucuresti “Perspective actuale privind riscul clinic si siguranta pacientilor”

11. Conf. Univ. Dr. Liliana Iliescu – UMF G.T. Popa Iasi, “Strategii actuale privind riscul clinic si siguranta pacientilor.”

GALERIE IMAGINI DE LA CONFERINȚĂ

{joomplucat:5 limit=20|columns=5|ordering=random}